Si cel mai mult mie imi place sa mananc...si sa gatesc si mai nou sa dau si ceva sfaturi in legatura cu cele 2 .Am devenit de curand mamica si o data cu diversificarea bebelusului a trebuit sa studiez si sa ma axez si mai mult pe chestia asta cu mancatul si gatitul sanatos.

Mereu am fost pofticioasa...dintotdeauna mi a placut sa mananc si sa incerc gusturi noi, texturi noi, condimente si combinatii noi

Norocul meu este ca imi place sa mananc totusi sanatos si intotdeauna mananc desert doar daca mai are loc dupa de am terminat cu mancarea.Asta cred ca este motivul pt care nu ma ingras si nu am probleme mari cu greutatea.

Cand am fost insarcinata am luat vreo 7 kg jumatate iar a doua zi dupa ce am nascut doctorul de garda a constatat surprins ca nu am deloc burta"parca nici nu ati fost gravida" a spus el.Ce i drept am tipul ala  de silueta tip clepsidra spre para..adica daca e sa acumulez "sunculite" si celulita se duc toate pe coapse si fund,Ceea ce nu e chiar asa de rau din moment ce traim in era Kim.

Sa revin deci:  mananc mult chiar f mult, sotul chiar face glume pe ta asta spunand ca mananc mai mult ca u  barbat dar sa stiti ca o spune cantitativ vorbind pt ca eu mananc muulllttt intr un mod foarte gratios

1  Să identifici o oportunitate.

2. Să urmăreşti această oportunitate dincolo de resursele existente

3. Să crezi că această oportunitate poate fi şi realizată.

Aşadar antreprenoriatul implică multă creativitate.

In prezent noţiunea de antreprenoriat devine din ce în ce mai importantă deoarece au loc schimbări tehnologice, economice, sociale şi psihologice care generează nevoia de acţiuni şi oportunităţi.

Privit comparativ se ridică următoareleîntrebări:

Sunt diferenţe naţionale în activităţile antreprenoriale?

• Antreprenoriatul este legat indisolubil de creşterea economică naţională?
• De ce unele ţări sunt mai"antreprenoriale"decât altele?
• Ce se poate face pentru creşterea numărului celor care au acţiuni antreprenoriale?

Aceste întrebări generează profiledeţară din perspectivă antreprenorială.

a) Profilul asiatic agresiv (China, Hong Kong, Japonia, Singapore) caracterizat de:

antreprenoriat oportunistic (AO) scăzut, antreprenoriat "de necesitate" (AN) foarte scăzut, antreprenoriat de extindere (AE) a pieţei foarte scăzut. Sunt puţine femei de afaceri comparativ cu bărbaţii şi un procent scăzut de adulţi identifică oportunităţi de afaceri; cunosc un întreprinzător şi cred că ştiu cum să înceapă o afacere. Diferenţele între venituri sunt mici.

b) Profilul est europear (Croaţia, România, Bulgaria, Ungaria) caracterizat de:

AO scăzut, AN foarte scăzut, AE foarte scăzut. Număr mic de femei de afaceri comparativ cu bărbaţii şi un procent scăzut de adulţi: identifică oportunităţi de afaceri, cunosc un întreprinzător şi cred că ştiu cum să înceapă o afacere. Diferenţele între venituri sunt mici. Sectorul agricol are o pondere însemnată şi există un nivel scăzut de investiţii cu capital de risc şi investiţii informale.

c) Profilul Uniunea Europeană Extinsă caracterizat de:

AO moderat, AN foarte scăzut, AE moderat. Procentul de femei de afaceri este în creştere şi un procent ridicat de adulţi identifică oportunităţi de afaceri, cred că au abilităţi de întreprinzător, cunosc un întreprinzător, şi au o teamă ridicată de eşec. Diferenţele între venituri sunt mici iar costurile sociale sunt ridicate şi există un nivel moderat de investiţii în capital de risc şi investiţii informale.

d) Profilul fostelor colonii britanice (Australia, Canada, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Statele Unite ale Americii) caracterizat de:

AO crescut; AN foarte scăzut, AE crescut. Sunt puţine femei de afaceri comparativ cu bărbaţii iar un procent ridicat de adulţi: identifică oportunităţi de afaceri, cred că au abilităţi de întreprinzător, cunosc un întreprinzător şi au o teamă scăzută de eşec. Diferenţele între venituri sunt moderate, costurile sociale ridicate şi un nivel moderat de investiţii în capital de risc şi investiţii informale.

e) Profilul America Latină (Argentina, Brazilia, Chile, Mexic) caracterizat de:

AO crescut; AN crescut; AE crescut. Femeile încep să ajungă bărbaţii în ceea ce priveşte implicarea în afaceri şi un procent ridicat de adulţi identifică oportunităţi de afaceri, cred că au abilităţi de întreprinzător sau cunosc un întreprinzător. Sectorul agricol este substanţial, există un procent ridicat de şomeri cu vârste mai mici de 25 ani. Aici întâlnim cele mai mari diferenţe între venituri, cele mai mari bariere de iniţiere şi înregistrare a afacerilor. Costurile sociale sunt ridicate, nivelul de investiţii în capital de risc şi investiţii informale este moderat.

f)   Profilul Asiei în dezvoltare (India, China) caracterizat de:

AO crescut, AN crescut, AE crescut. Femeile încep să crească în procentele de implicare în afaceri şi un procent ridicat de adulţi: identifică oportunităţi de afaceri, cred că au abilităţi de întreprinzător şi cunosc un întreprinzător. Sectorul agricol este substanţial, există un procent ridicat de şomeri cu vârste mai mici de 25 ani. Sunt diferenţe mari între venituri, care coexistă cu cele mai mari bariere de iniţiere şi înregistrare a afacerilor iar nivelul de investiţii în capital de risc şi investiţii informale este moderat.

Programul CultIn, finantat de Ministerul Culturii, se adreseaza "antreprenorilor ce isi desfasoara activitatea in domeniul industriilor culturale si creative, initiativelor personale organizate in companii, hub-uri, incubatoare de proiecte si afaceri, studiouri de creatie, care au potentialul de a genera prosperitate prin valorificarea proprietatii intelectuale", conform unui anunt facut de institutia guveramentala. 

Pentru a putea cere banii de la stat, antreprenorii si ceilalti solicitanti trebuie sa ineplineasca cerintele prevazute la art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 245/2001, cu modificarile si completarile ulterioare:  

• sunt persoane fizice autorizate (PFA), respectiv persoane juridice infiintate in conformitate cu prevederile legale (deci inclusiv SRL - n.n.), cu exceptia institutiilor aflate in subordinea Ministerului Culturii.
• nu au datorii la bugetul de stat sau la bugetul local.

Domeniile culturale pentru care solicitantii pot depune oferte in vederea obtinerii de finantari nerambursabile:

• Arhitectura,
• Mestesuguri,
• Design (de ex: grafic, vestimentar, de produs),
• Media digitale (e.g.  dezvoltare software, web design, aplicatii mobile, dezvoltare jocuri web).

Potrivit sursei citate, "o atentie deosebita" se va acorda acelor proiecte care identifica si se adreseaza industriilor culturale si creative dominante din localitatile si regiunile de unde provin solicitantii de finantare si care vor valorifica cu precadere resursele creative locale.

Banii pusi in joc

Programul CultIn are la dispozitie, in anul 2016, un buget total de 500.000 de lei. Valoarea maxima a finantarii acordate pentru o singura oferta culturala este de 100.000 lei, conform procedurii de derulare a programului. 

Antreprenorul care solicita finantarea trebuie sa asigure din surse proprii cel putin 20% din valoarea proiectului cultural. 

"Finantarea nerambursabila se acorda numai in conditiile existentei unor surse de finantare proprii sau atrase ale beneficiarului finantarii, in cuantum de cel putin 20% din costul total al proiectului cultural" - se arata in procedura. 

Aceasta inseamna ca, la o finantare nerambursabila de 100.000 de lei, valoarea totala a proiectului trebuie sa fie de cel putin 125.000 de lei, iar partea care trebuie sa fie asigurata de antreprenor din surse proprii trebuie sa fie de minimum 25.000 de lei. 

Conditie non-business

Desi le cere contributie din surse proprii, una dintre conditiile pe care Ministerul Culturii le pune antreprenorilor carora le ofera finantarea contrazice insasi ideea de antreprenoriat: sa nu faca profit din activitatile finantate cu ajutorul nerambursabil.

Masura este impusa printr-un act normativ din 1998, Ordonanta nr. 51/1998. 

"Finantarile nerambursabile nu pot fi utilizate pentru activitati generatoare de profit", prevede ordonanta. 

De asemenea, "finantarile nerambursabile acordate nu pot fi folosite pentru acoperirea unor debite ale beneficiarilor sau pentru cheltuieli salariale ale persoanelor juridice de drept public beneficiare".

Prin acest sprijin nerambursabil se vor putea acoperi:

a) Costuri de productie, inchirieri de spatii si aparatura, onorarii, prestari servicii, premii.

d) Diurna, acordata in conditiile legii
 

Cand se pot cere banii de la stat

Apelul de candidaturi pentru programul de finantare CultIn este deschis aplicatiilor conform urmatorului calendar al sesiunii de finantare:

• Perioada de depunere a dosarelor: 14 martie - 14 aprilie 2016
• Verificarea conformitatii administrative, respective a eligibilitatii cererilor de finantare: 15 - 18 aprilie 2016
• Evaluarea proiectelor culturale: 19 -24  aprilie 2016
• Publicarea listei cu punctajul acordat proiectelor: 25 aprilie
• Perioada de depunere a contestatiilor: 26-28 aprilie 2016
• Publicarea listei finale a proiectelor castigatoare dupa finalizarea contestatiilor: 2 mai 2016

Acte necesare la inscriere

Ofertele culturale din domeniul industriilor culturale si creative sunt prezentate de solicitanti sub forma unui dosar, care trebuie sa contina urmatoarele documente:

a) Cererea de finantare nerambursabila tipizata, completata si semnata de catre reprezentantul legal al solicitantului (Anexa 4). Cererea de finantare nerambursabila se completeaza prin descarcarea forumularului tipizat, de la adresa www.cultura.ro.

e) Copie a Certificatului de atestare fiscala.

Aplicatiile la programul de finantare CultIn se depun in plic inchis, la Registratura Generala a Ministerului Culturii, b-dul Unirii nr. 22, sector 3, Bucuresti 

Resurse utile:

Descarca de AICI Normele metodologice de desfasurare a programului.

Descarca de AICI documentele necesare inscrierii in programul CultIn.

Consulta AICI calendarul oficial al programului. 

sursa: www.startupcafe.ro