Congrazie freelancer romania

Pentru cineva, născut în anul 2001, la început de mileniu trei, internetul reprezintă un mod de viaţă, ceva lejer şi la îndemână, având dezavantajul îndepărtării de viaţa reală, pe de o parte, şi visării cu ochii deschişi, pe de altă parte. Spirala ADN-ului la aceşti oameni noi cunoaşte o metamorfozare complexă, creându-le deprinderi şi abilităţi stranii, printre care înţelegerea uşoară a tenologilor avansate şi folosirea lor pentru obţinerea confortului cotidian. Viaţa privită ca un leagăn al civilizaţei, bazată pe comuniune între oameni, nu mai interesează pe nimeni, fiind preferată soluţia socializării virtuale, care angrenează mai mulţi indivizi, lumea întreagă chiar, aşa decadentă şi în curs de diluare excesivă, cum o vedem noi, cei cu ochelari de cal. Probabil că viitorul omenirii va înregistra un salt calitativ al speciei umane, aşa cum s-a tot prezis încă din antichitate, de generaţiile de dinaintea noastră, devenind semnificativ mai cerebrali, decât corporali, asemenea cu extratereştrii închipuiţi de noi, fiindcă de văzut nu a văzut nimeni niciunul. Saltul tehnologic s-a produs în mai puţin de 100 de ani, (cine îşi imagina asta !), depăşindu-ne visurile şi aşteptările, însă saltul umanităţii, vii, pare de mai lungă durată şi mai anevoios, fiind vorba despre viaţă. Aşa cum se profilează încă de pe acum aceşti oameni, avem suficiente semne că generaţiile viitoare nu vor mai semăna cu noi, saltul lor comparându-se  cu cel de la maimuţă la om, adică uriaş. Este posibil să îmbrăcăm haina Cosmosului şi să plecăm cu toţii, dacă vom mai trăi până atunci, într-o hoinăreală galactică de un milion de ani tereştri şi să ne înfrăţim cu propriile vise, în căutarea altor fiinţe sau chiar a lui Dumnezeu…